alte adâncimi

l'apostille de cur

2011-02-27T19:23:00.011+02:00

De bună voie și nesilit de șefu’, mă ofer să obțin apostila pentru documentele necesare evitării dublei impuneri (impozitări) aferente unui proiect dintr-o țară care nu este membră a Convenției de la Haga.

Impresionat până la gambe de însemnătatea procedurilor birocratice pe care urma să le parcurg am decis să încep cu ce este mai ușor, și anume Certificatul de Rezidență Fiscală.

Obișnuit să trec direct la subiect, am luat ștampila, un dosar cu șină și copii xerox după: CUI, CI, balanță, contracte, facturi, arhivă, buletin de analize medicale, buletin meteo.. și ce acte ar mai fi putut să îmi ceară stimații funcționari - și m-am dus direct la Administrația Financiară a Sectorului 1.

La Administrație am fost servit prompt: ”- CUI-ul?.. Numele firmei?.. Da.. Mergeți la Dimitrie Gerota, nr. 13”. Lovit de soluția rapidă a funcționarei am întrebat, la fel de politicos și de eficient în comunicare ”- Da’ de ce!?” Răspunsul: ”- Firmele mijlocii și mari nu mai sunt înregistrate la Sector, mergeți la Centrală.”

Mândru de calitatea de delegat al unei firme, prea mare să mai figureze la ”Sector”, am plecat la.. Centrală, mai exact pe str. Dimitrie Gerota, str. ce nu figurează în harta mea de GPS, deci cumva în Zona Crepusculară la nr. 13. Încurajat de numărul norocos am ajuns undeva, în spatele Teatrului Național într-o clădire brand-uită cu simpaticele acronime A.N.A.F.

Plătesc taxa, completez formularul, adaug copiile mai sus-menționate, aranjez dosarul și hop cu ele la Registratură:

- Săru’mâna, ptr un certificat..

- 5 zile lucrătoare.

- Mai repede nu se poate?, o taxă de urgență.. ”ceva…” ;) ? știți, am mai multe acte și tre’ să trec pe la mai multe instituții..

- Nu se poate. Minim 5 zile lucrătoare!

- Minim.. Adică se poate să dureze mai muuult!?!?

- Nu știu! Veniți peste 5 zile!

- Dar va ocupați Dvs. de dosar?

- Nu, aici e Registratura!

- Pot să duc eu direct dosarul la cine se ocupă?, îi puteți da acum un număr de înregistrare?

Măcinat de întrebarea firească al cărui răspuns facilitează eliberarea rapidă a documentului și anume ”Yo cui tre’ să dau șpagă?” am fost eliberat de vestea că am două săptămâni la dispoziție și astfel pot lăsa acest dosar să își parcură traseul natural în timp ce eu mă ocup de celelalte documente.

Până la eliberarea certificatului am obținut deja toate documentele necesare și mai trebuie doar să le apostilez. Sun la ambasada, îmi face legătura la Secția Consulară și îmi răspunde o Doamnă cu o ”impecabilă” engleză de Filipine care mă anunță că trebuie întâi sa autentific documentele la Ministerul de Justiție și la Ministerul Afacerilor Externe (aka MAE).

Sun la MAE, îmi face legătura la ”legalizări” de unde aflu că documentele trebuie întâi SupraLegalizate la Camera Notarilor Publici.

La Camera Notarilor Publici aflu că toate documentele vor fi întâi autentificate la Notar și vor avea traducere legalizată.

Recapitulând, traseul rămas parcurge următoarele instituții: Traducator autorizat - Notar - Camera Notarilor Publici - Trezorerie - MAE - Ambasada.

Pentru a elimina din fașă orice posibil obstacol am decis sa punctez toate etapele acestui traseu birocratic, indiferent cât de inutile, penibile și stupide vor fi formalitățile pe care urmează să le îndeplinesc.

Voi prezenta astfel doar povestea apostilării certificatului, pentru că in fond acesta se dorește a fi un articol de blog și nu un roman in V volume..

Se ia una bucată certificat bilingv, și anume pe față in RO și pe verso traducere oficiala tip furculicion in EN și se mai dă odată la traducător, tot in EN, dar EN autorizată.. Odată tradus acesta este autentificat de notar. Simplu nu? NU! Notarul spune că nu poate autentifica un act deja autentic.. deci nu mă poate ajuta.

Merg mai departe, Camera Notarilor Publici:

- Noi supraligalizam doar acte legalizate in prealabil de notar, în formă autentică.

- Stimată Doamnă nu poate să îl legalizeze pentru că este deja document legal, autentic ștampilat și semnat de reprezentantul Ministerului Finanțelor Publice..

- Noi doar supralegalizam ce face notarul, Mergeti la Externe.

La Externe: ”Noi autentificam doar documente supralegalizate de Camera Notarilor Publici..”

După mai multe refuzuri și trimiteri de la o instituție la alta îmi iau inima în dinți și îl sun pe șefu’ la Praga, în toiul ședințelor CEE, să îi dau vestea că nu am rezolvat problema și că am nevoie de o intervenție.. divină dacă se poate..

Nu îmi place sa închei atât de brutal dar simt că mi-am vărsat deja off-ul..

După primirea și predarea ”inspirației divine” intru ”în linie dreaptă”.. Camera Notarilor Publici supra-legalizează documentul, MAE autentifică supralegalizarea iar peste amalgamul de ștampile și semnături, Secția Consulară aplică sigiliul ambasadei iar eu, de buna voie și nesilit de șefu’ mă ofer să rezolv următoarea problemă..

Articole mai vechi:

Lideri Autohtoni

Pasiune

Alte adâncimi: Geneza numelui

Conceptul Autohton “FĂRĂ NUMĂR”

Lideri Autohtoni

2008-09-10T23:54:00.012+03:00

Liderii autohtoni pe care îi prezint în acest articol sunt CEO sau directori regionali pentru România de la companii ca: IBM, Western Union, Ibis Hotels, IntellCompetitiv, Rent-a-Car, Abbott Laboratories.

Am avut onoarea să îi cunosc la o conferință de Leadership ce a avut loc la hotelul Continental din Timișul de Sus.

Ca invitați speciali la evenimentul menționat au fost Maia Morgenstern și Raed Arafat. Vă întrebați probabil ce legătură au aceștia cu leadership-ul. Veți afla în curând.

Să facem prezentările..

Mihai Tudor, Director General, IBM Romania

Alexandru Badulescu, Country Manager, Western Union

Raed Arafat, Fondator, SMURD

Calin Ile, Director General Ibis Hotels

Maia Morgenstern, Actor

Laurentiu Chirita, Capitan-Comandor, Fortele Aeriene Romane

Vasile Paun, Managing Partner intellCompetitiv

Liz Galvez - Aspen Institute

Catalin Ionescu, Chairman & CEO Codecs

Marius Stefan, Managing Partner Autonom Rent-a-Car

Cristian Oros - Abbott Laboratories

Ce au în comun toți acești oameni? Nu am de gând să înșir cuvinte ca determinare, viziune etc... este mult mai simplu, atât de simplu încât voi folosi un singur cuvânt: modestie.

Acești oameni au venit la noi, studenți și proaspăt absolvenți, au venit fără complexe de superioritate și fără dispreț. Au vorbit cu noi la persoana a 2a, ne-au cerut să le răspundem la persoana a 2a. Ne-au răspuns la toate întrebările și au stat la aceeași masă cu noi.

Realitatea Confirmă

Liderii adevărați își găsesc cu greu audiența pe plaiurile mioritice.
Audiența românească suferă îngrozitor în prezent și este extrem de avidă după show ieftin.

Ce vor românii să vadă?
Din păcate vor să vadă serialul Elodia și pe miresele răscumpărate în direct la OTV, vor să vadă seriale în care actori principali sunt Gigi Becali, Dna. Prigoana, Vali Vijelie, Monica Columbeanu... Acestea sunt modelele românilor!

Ce vor românii să citească?
Libertatea, Can-Can...

Tinerii români visează să se imbogățească din simbioza tradițională politică-afaceri iar tinerele visează să își găsească un puști de bani gata sau un domn generos, care să le sponsorizeze existența parazitară.
Nu toți românii au aceleași modele, este adevărat, ci doar majoritatea.
Liderii despre care scriu în acest articol nu se bucură de aceeași notorietate de care se bucură specimenele enumerate mai sus, însă își păstrează statutul de lideri chiar și pentru opinia mea, aparent pretențioasă.

Lideri Autohtoni

Câteva exemple:

Să începem cu o poveste ceva mai simplă. Marius Stefan, Managing Partner Autonom Rent-a-Car, Român, a făcut facultatea în România, AIESECer (:D prietenii știu de ce), MBA în State.
S-a întors din SUA și obișnuit probabil cu alte meleaguri a vrut să își închirieze o mașină în România.. de unde?.. păi nu avea de unde și dacă tot a descoperit o piață virgină, a cumpărat dânsul câteva mașini și alte câteva, într-un orăsel, apoi in 2, 3, 4... iar acum avem și noi Rent-a-Car.
Pare simplu, nu? Sunt singur că nu a fost chiar atât de simplu.

Vasile Paun, Managing Partner IntellCompetitiv. Acest domn a lucrat la SRI, director la Contraspionaj, (aparent, a reușit să se lase).
Un om extrem de energic, foarte carismatic și convingător, a venit cu niște concepte noi, mai precis cu alte tipuri de inteligență, cum ar fi inteligența spirituală (nu în sens ezoteric) sau inteligența cognitivă, că de inteligența emoțională, socială, apreciativă sau cea comunicativă eram deja sătui.
Și ca să nu ne prostim de tot, de la atâta inteligență, ne-a răspuns la toate întrebările, și-a prezentat compania și ne-a însoțit la cină.

Catalin Ionescu, Chairman & CEO Codecs. După ce a vorbit 2 minute nu știam cum să fug din sală. După ce l-am ascultat încă 10 minute în așteptarea unei ocazii de a mă sustrage în mod diplomatic de la prezentare, nu mai mă săturam să îl ascult.
Acest domn a intrat în sală extrem de calm și rece, ”sictirit” chiar pentru un ochi neavizat, ne-a povestit cum a trecut de la speologie la educație cu o sinceritate pe care o mai întâlnești doar la copii de grădiniță. Nu pot spune însă același lucru despre inocența sau despre limbajul, care nu era în totalitate ortodox, dar atât sinceritatea excesivă cât și libera exprimare au conferit un umor special prezentării, atât de special încât am făcut febră musculară la abdomen după câteva ore bune de râs neîntrerupt.
Și pentru că ”more is never enough” în pauză am ieșit cu toții la altă porție de râs. Am ieșit să vorbim despre programe de master. Cum printre noi erau mai multi absolvenți, eram interesați de părerea avizată a CEO Codecs, tocmai în acest domeniu.
Ne-a confirmat, dacă mai era nevoie, că românii se grăbesc să facă un master, imediat după ce își termină facultatea, de multe ori fără să fi lucrat în domeniul pe care doresc să îl aprofundeze, pentru ca mai apoi, după ce își termină master-ul, să își dea seama, că nu acesta este domeniul în care vor să lucreze și că au cam pierdut timupul și banii în zadar..
Am aflat că cele mai prestigioase MBA-uri impun condiții destul de stricte, cum ar fi 2, 3 ani de experiență în management, 25 de ani (de viață), prețuri de la 17.000 de euro în suus, și pachetul standard format din recomandări, teste de aptitudini, GMAT etc.

Last, but not least..
Raed Arafat, Fondator, SMURD. Acum subsecretar de stat, a venit la noi cu o întârziere de câteva ore și o centură cu telefoane care sunau pe rând, și la care a răspuns, prima oara în arabă, a 2a în germană, a3a in italiană, a4a în română și din fericire s-au oprit înainte să utilizeze toate cele 7 limbi pe care le cunoaște.
A făcut medicina în România și a avut tupeul să înființeze ”Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare” aka SMURD. Scriu tupeul, pentru că acest om, de câte ori a fost dat afară pe ușă, pentru simplul fapt că.. vrea să facă ceva, că e arab, că nu e alb, că nu vrea să dea șpagă, ... etc., s-a întors și și-a văzut de treabă, chiar dacă, a trebuit să intre ”pe geam”. Un om de fier de la care am învățat un lucru:
”În România, decât să ceri voie, mai bine să ceri iertare pentru ceea ce ai făcut deja!”

Încă o părere despre Raed Arafat..

Leadership Summer School

”Lead, follow or get out of the way!” Thomas Paine

”We must become the change we want to see” Mahatma Gandhi

”Leadership is action, not position” Donald McGannon

Participanții, Muzica și Dansul.

Articole mai vechi:

Pasiune

2008-09-10T23:53:00.007+03:00

Cele mai intense trăiri sunt mai presus de cuvinte.

Există clipe, povești, melodii, situații.. în care orice cuvânt ar fi de prisos.

Dacă o imagine face cât o mie?!? de cuvinte iar eu o să înșir în acest post 15 imagini, înseamnă că am scris deja prea mult.

Melodia de fundal:

Rodrigo Leão - Pasión

Let The Story Begin..

Rose

She

Him

Them

The Way

The Other

Pain

Tragedy

somewhere in the night..

Gambling

Furia

somewhere in the night..

The One

Romance

Phoenix

DISCLAIMER:
Orice asemănare
cu persoane reale
este doar o întâmplare

Articole mai vechi:

Alte adâncimi: Geneza numelui

2008-09-09T16:44:00.013+03:00

Pentru cei care m-au întrebat de unde provine numele blogului "Alte Adâncimi":

Povestea acestui nume este simplă, cele două cuvinte însă, exprimă mai mult decât poate numele meu să exprime.

Țin totuși să precizez că cele două cuvinte nu au izvorât ”din străfundurile incomensurabile” ale gândirii mele ”inocente” și că am fost inspirat.

Am fost inspirat de următoarele replici:

---

EL Ne cunoaștem de undeva?

---

EA ”Vrei să ne cunoaștem?”

---

EL oh da.. 'în detaliu'!

---

EA ”Ce înțelegi tu prin "detaliu"?....Profunzimea gândurilor sau alte adâncimi? :D”

---

EL ~În detaliu~ înseamnă pentru mine focalizarea pe fiecare element al unui întreg.. pe fiecare în parte, de la primul până la.. bis :))

Și pentru că îmi dai libertatea să aleg.. apreciez mai mult adâncimile 'elementelor' palpabile decât profunzimea gândurilor pe care nu le putem stăpâni.

---

EA ”Detaliile se pierd în timp, spațiu sau acțiuni, în schimb structura, întregul pe ansamblu rămâne. Detaliile sunt importante când înveți să cunoști, când cauți, cercetezi… Să fii atent la detalii reprezintă atenție, dorința de căutare și răbdare, apreciere..

Dar trebuie să ții cont că răbdarea cu pasiunea nu se înțeleg, sunt ca doi poli opuși care se autodistrug în timp, cu cât pasiunea crește răbdarea scade și invers.

A-ți controla gândurile și ideile este mai ușor decât a-ți controla instinctele. Eu cred că elementele palpabile sunt cele care iți dau mai multe gânduri și iți dau peste cap un pic instinctele. Și se zice că simțul tactil este cel mai dezvoltat..”

Articole mai vechi:

what is AIESEC ?

2008-09-07T17:03:00.024+03:00

Caterinca uncyclopedia:

”AIESEC is a global platform for a bunch of young bandit students who want to take over the world.

Any resemblance with Free-masonry is only coincidential. In their mission to take over the world AIESEC members are presenting themselves as »future leaders«, »top talents«, or »change agents« and some other preposterously hilarious names. AIESEC members are called AIESECERS.

They form a nation that is spread all over the world, just like gypsies, except that AIESECERS don't steal. They have even higher level of mobility throughout the world than gypsies. This mobility the consequence of »exchange«, »MC abroad« or »CEED« opportunities.

AIESEX

Most members attend AIESEC conferences just to get laid with other members of as different race as possible. Sexual intercourse among AIESECERS is usually called AIESEX.

Unlike in other cult-like organizations, AIESEX is never organized in form of sexual seances, but rather happens just by accident in the bushes, dormitories, hotel rooms, or even classrooms (when others are not present of course).

AIESEX is an excellent opportunity for latebloomer AIESECERS from more conservative countries (India, Middle East) to loose their virginity with AIESECERS from more sexually opened countries (Latinas and Venezuelans are a popular choice).

Usually the information about who got laid with whom spreads globaly within organization with a light speed, while really important information usually travels with a speed of a snail.

Recruitment of members

The members are recruited on the most prestigious universities all over the world. They are firstly invited to the seemingly innocent information meetings, where the new members are inspired to attend what the aiesecers innocently call »a motivational conferences«.

The first conference usually takes place somewhere high in the mountains or as far away as possible from civilization in order to discourage new members to escape and to prevent them from the contact with non-AIESEC-ers.

On the conferences, the leaders of the platform use the most advanced techniques of brainwashing to make the potential new members believe that they are leaders too, and that they themselves can literaly move mountains if they only dare to believe so.

AIESEC Alumni

Once you are an AIESECer, you are AIESECer all of your life.

After you stop your active slavery in AIESEC, you become AIESEC Alumni. When a AIESECER goes on Alumni status, he gets a lot of help from other AIESECERS to get them to a high profile jobs, which again is a strategy to take over the world.

Any resemblence to Free-masonry or Scull & Bones is - again - only coincidential. Amongst AIESEC Alumni are Mick Jagger, Janez Drnovsek and Junichiro Koizumi. Some prominent people such as John F. Kennedy and Coffe Annan are often stated as alumni members just because their names sound nice, but actually they have never probably heard of AIESEC.

Coffe Annan supposedly once said something about AIESEC, but he was told what to say by his advisor whose daughter was involved in AIESEC at that time.”

sursa: http://uncyclopedia.org/wiki/AIESEC
(sursa nu este de încredere, după cum observați, ăștia fac mișto de tot ce mișcă, AIESEC este o organizație serioasă)

My AIESEC Experience
să vă spun yo cum stau lucrurile..

REUTERS Club

Am avut primul ”contact” cu AIESEC în decembrie 2006, când pe un grup yahoo am citit despre un proiect numit ”REUTERS Club”.

O companie de media financiară, nu întâmplător și no. 1 în lume, în colaborare cu ASE, care punea la dispoziție un laborator de informatică pe toată durata proiectului, ne învăța pe noi studenți de la ASE, Politehnică și Universitate, interesați de piața de capital, cum să folosim software-ul financiar REUTERS 3000 Xtra, un software pe care la momentul respectiv și-l permiteau băncile și societățile de brokeraj sau SSIF-urile.

Vă scutesc de detaliile tehnice și spun doar că eu, care îmi luasem deja atestatele de broker pentru BVB și BMFMS și intrasem deja în contact cu diverse platforme de tranzacționare, am găsit programul acesta creat de REUTERS ca fiind genial și mă simțeam onorat că aveam acces la el.
Proiectul s-a finalizat cu o simulare de tranzacționare în care am folosit soft-ul REUTERS și în care echipa pe care am coordonat-o a ocupat locul 2, pentru că au fost alții mai deștepți decât noi:).

Proiectul a fost organizat de AIESEC și având în vedere contactele și cunoștinețe acumulate pe durata proiectului, la sfărșit am tras linie și am putut spune că ”proiectul ăsta a fost f. tare, frate!”, dar a fost tare pentru că sunt tari cei de la REUTERS iar subiectul AIESEC (organizatorii) nu prezenta interes pentru mine.

Later on..

În toamna anului 2007, am citit pe grupul yahoo al facultății despre recrutarea AIESEC și am spus.. nu zău, organizație studențească.. ONG.. pas!

După o săptămână, la un training oarecare pe tema ”management de proiect”, am cunoscut 2 membrii AIESEC, două tipe de la REI, de la care am aflat despre această organizație, despre conferințele naționale și internaționale, despre internship-urile oferite de cele peste 3000 de companii din 105 țări, partenere AIESEC, despre localul din București și despre membrii lui și mi-au trezit astfel interesul pentru organizație. M-am hotărât să aplic.

Am aplicat, la câteva ore după dead-line.. petru că așa este frumos să iei deciziile în ultima clipă.. Ce a urmat?.. păi a urmat așa:
- interviu de grup,
- interviu individual,
- periodă de probă,
- weekend outdoor,
- interviu final.
După prima etapă eram mai puțini, după a2a și mai puțini... iar după câteva săptămâni deja ne știam între noi și puteam suferi în voie alături de cei respinși la interviul final.

NPS 2007

A trecut recrutarea și m-am văzut membru, ce a urmat?.. conferințe, una după alta, prima locală, a 2a națională, a treia de planificare... , proiecte multe și pe alese, de la cele tehnice și economice susținute de companii până la cele de genul CSR Bridge. Evident, participam numai la ce vroiam.

Munca în AIESEC

Pe echipă nu am avut mult de lucru, în echipa de Outgoing Exchange greul era dus de VP iar noi culegeam roadele experienței @.

Primul contact însă cu munca în AIESEC l-am avut la recrutarea de primăvară, pentru Exchange, când, de bună voie și nesilit de nimeni am fost OC pe partea de promovare și pot să spun că toată echipa de OC a lucrat full-time, cam o lună de zile, ceilalți chiar mai mult, peuntru ca totul să fie ok.
Munca de OC nu mi-a fost de ajuns, am participat la ”Train The Interviewers”, iar pe timpul recrutării am participat la interviuri, însă, de această dată, de cealaltă parte a mesei.

Party time.. Every time!

Și aici, organizația se respectă. La conferințe, party în fiecare noapte. În București, karaoke, disco, ieșiri la terase cu trainee sau cu alumni.

Adaugăm și evenimentele majore, pe care de mule ori membrii le petrec împreună., cum ar fi revelionul 2008, pe care l-am petrecut undeva între Suceava și Vatra Dornei într-o pensiune, ocupată în exclusivitate de membrii @.

La capitolul distracție, experiența este deosebită. Cum ar putea să fie altfel, când mergi la Costinești cu un ”echipaj” format din: un trainee din Brazilia, una din Cehia, 2 din Arizona, unul din Hong Kong, una din Nigeria, unul din Camerun, unul din Germania, 3 din Mexic and so on..

Costinești 2008

What is AIESEC?

Mai jos câteva filmulețe (serioase) despre AIESEC:

Articole mai vechi:

Marius și Sulla

2008-09-05T17:20:00.003+03:00

“Sulla consolidated his position, declared Marius and his allies hostes (public enemies) and addressed the Senate in harsh tones, portraying himself as a victim, presumably to justify his violent entrance into the city.

Marius along with his son then returned from exile in Africa with an army he had raised there and by the end of 87 BC combined with Cinna to enter Rome, oust Octavius and take control of the city. Based on the orders of Marius, some of his soldiers went through Rome killing the leading supporters of Sulla, including Octavius.

Marius declared Sulla's reforms and laws invalid, officially exiled Sulla and had himself elected to Sulla's eastern command and himself and Cinna elected consuls for the year 86 BC.

Marius married Julia, the aunt of Julius Caesar, reorganized the army, and was seven times Consul.” :))))))

source: http://en.wikipedia.org/wiki/Gaius_Marius

Articole mai vechi:

Dezlegare la FiTzE

2008-09-05T17:18:00.012+03:00

Fiţele au grijă de noi, de prietenele noastre, de machiajul lor, de culoarea sintetică a părului lor, de vineţimea subtilă a ochilor, de lungul genelor şi al unghiilor, de zâmbetul fermecător al figurii de plastic ce ne hipnotizează pe noi.. pe ele.. pe oglinda din baie.. din dormitor.. din maşină.. din vitrină.. din poşetă..

Cum se produc fiţele sau de ce „facem fiţe”? Facem fiţe pentru că lucrurile fireşti nu ne mulţumesc, pentru că suntem din ce în ce mai mofturoşi, pentru că vream să părem deosebiţi, deosebiţi chiar de ceea ce suntem.

Limite. Fiţele sunt egal cu 0 după prima noapte.... totul e în van.. trusa de machiaj.. ţoalele de firmă.. totul! Pentru că totul devine simplu :

Întrebare. Îmi place o fată atunci când se trezeşte dimineaţa sau atunci când iese din duş, fără masca de plastic şi fără masca vestimentară? Dacă da, atunci o plac oricum, indiferent de nuanţa părului, lungimea unghiilor sau rimelul pe care îl poate folosi; Dacă nu... nu .

Decât să ne lipsească complet bunul simţ, mai bine să avem fiţe, asta în cazul în care mintea noastră nu poate face distincţia între ele şi nu le poate accepta decât „la pachet”.

Bunul simţ ne obligă la igienă, ne cere să purtăm haine decente în instituţii publice, cere fetelor să se epileze, cere să lăsăm colanţii şi maioul galben-portocaliu-roz atunci când mergem la un examen... cere multe..

Cum trecem de la bun simţ la fiţe?

Vorbesc de bun simţ atunci când port costum şi cravată la un eveniment oficial, când mă îmbrac la 4 ace nu pentru că am fiţe ci pentru că trebuie să dovedesc respect, respect faţă de superiori, clienţi, invitaţi, membrii ş.a.

Vorbesc de fiţe atunci când merg la cursuri în costum, când toţi ceilalţi colegi se îmbracă normal iar eu mă îmbrac la 4 ace, nu pentru că vin de la muncă ci pentru că vreau să ies în evidenţă... pentru că am fiţe.

Fabrica de FiTzE

Totul începe în ceea ce yo numesc fabrica de fiţe. Pentru a înţelege cum este distribuită “producţia” acestei fabrici o să încep cu cei mici.

Ce sunt “fiţele”? Dacă întrebi un băiat, indiferent ce îţi va răspunde se va gândi la o domnişoară cochetă pe faţa căreia a citit odată dezamăgirea când l-a văzut că la prima şi ultima întâlnire a venit cu tramvaiul sau cu o dacie, că stă într-un bloc jegos şi că niciodată nu se va putea prezenta în faţa prietenelor ei cu un astfel de iubit.. “asta e o fiţoasă” îţi va spune ferm de parcă ar fi un lucru rău..

Dacă întrebi o fată, se va gândi probabil la o altă fată, dintr-o familie mai bogată, sau cu un sponsor generos pe care o vede în grupul fiţoaselor, figuri false de plastic, cu trupuri de model sau purtând etichete celebre, admirate şi râvnite la rândul lor de cei mai fiţoşi şi cei mai râvniţi băieţi, asta desigur în cazul în care nu este chiar ea în acel grup, situaţie în care va evita să vorbească despre fiţe.

Prima categorie de fete va spune la fel “asta e o fiţoasă” fără să realizeze că nu ar ezita să intre cu bucurie şi “onoare” în grupul fiţoaselor dacă... doar dacă.. ar avea şi ea haine de firmă.. ar pleca şi ea spre parcare ci nu spre staţie.. ar avea şi ea un sponsor sau o familie înstărită pentru a deveni fără să ezite ceea ce acum urăşte mai mult.. o fiţoasă! Până atunci, această fată va vorbi frumos cu fiţoasele, le va respecta în faţă şi le va bârfi în spate alături de alte aspirante la “funcţia” de fiţoasă.

Nu toate fetele sunt fiţoase ci doar majoritatea. Nu toate fiţoasele sunt frumoase şi deştepte dar majoritatea par astfel în ochii celor care etichetează o persoană doar în funcţie de haine, maşină şi anturaj. Nu toate persoanele cu fiţe sunt de sex feminin.

Fiţoşii, din ce în ce mai mulţi în România, fac parte din aproape toate categoriile sociale, toate rasele, toate vârstele.. de la picii din clasele primare, cu ochelarii negri de soare ce le acoperă jumătate din figură, ochelari protejaţi la rândul lor de glugă sau şapcă, copilaşi inocenţi ce folosesc tare şi cu mândrie cele mai vulgare cuvinte şi vorbesc la mobilul lor, mp3 player şi cameră foto digitală despre motoarele pe care le vor conduce peste 10 ani, vorbesc molfăind în acelaşi timp gumă cu gura deschisă ca să arate că sunt extrem de cool şi că desigur.. “they’ve seen it all”.. Imaginaţi-vă cum aceşti fiţoşi cresc şi gândiţi-vă la cei care sunt deja mari..

Pledoarie pentru FiTzE

Fiţele sunt parte din viaţa noastră, sunt parte din noi, le purtăm cu noi pretutindeni şi le consultăm involuntar înainte să stabilim o întâlnire, înainte să ne îmbrăcăm sau chiar înainte să vorbim.

Ce rol au fiţele? Mulţumită lor avem grijă de noi şi de imaginea noastră. Ele ne fac legătura cu moda, ele ne aleg eticheta, ele ne şoptesc în ureche ce versuri şi din ce melodii trebuie să folosim atunci când scriem un blog..

Efecte Adverse

Să nu uităm totuşi că fiţele ne limitează gândirea şi ne îngrădesc libertatea. Că din cauza lor părerea celorlalţi este de multe ori pe primul loc iar minţile noastre sunt prea ocupate încercând să stabilească ce vor spune ceilalţi şi cum vom fi văzuţi de ceilalţi. Că fiţele transformă ambalajul în criteriu de selecţie şi conţinutul în detalii.

Putem trăi fără fiţe?

Fără fiţe nu am mai ieşi în evidenţă prin „look”.

Fără fiţe am fi doar ceea ce suntem şi ceea ce gândim.

Fără fiţe am fi noi înşine şi am fi liberi să gândim!

-----------------------------------------------------

Comentariile primite pe blogul 360 in 2007:

Psych…

okay sunt de acord cu tine in mare,dar nu intelegi anumite lucruri corect...pt unele fete,ingrijirea(pe care tu o numesti fitza) are rol de respect de sine..vb aia-trebuie sa te simti bine in pielea ta..si se vede ca nu esti fata,oricare dintre noi,fie cea mai umila fie Paris Hilton se simte mai bine cu ea cand stie ca are parul curat si frumos sau cand poarta ceva ce ii sta bine si ii ascunde defectele,evidentiindu-i calitatile
e o limita intre respect de sine si fitze(respectul de sine e cand faci eforturi sa te simti bine TU CU TINE ca fata si fitze cand incerci sa impresionezi pe cei din jur,cu precadere baieti)

si ce e asa de rau in a iesi prin evidenta prin look? sau mai bine zis SI prin look..look-ul accentueaza personalitatea,o completeaza...e prima impresie cand te cunoaste cineva si e vitala..nu toata lumea are ocazia sa petreaca un timp cu noi si sa ne cunoasca sufletul..si acelora vrem doar sa le facem o impresie placuta. totul pana la o extrema.sa nu ajungem sa petrecem ore intregi in oglinda.doar cat sa ne simtim bine si siguri pe noi.

nimic nu impresioneaza mai mult,in orice domeniu si profesie,decat siguranta pe sine.si are si ea o miiica legatura cu lookul,cel putin la fete.

intrebare:patratele pe care le ai nu sunt tot fitze?

Thursday July 12, 2007 - 09:09am (PDT)

mariu…

Dear PsychO,
Şi eu sunt de acord că o fată nu ar fi scris ce am scris yo.
Sunt de acord că fiţele au grijă de imaginea noastră.
Observaţie: “Fiţele” nu se limitează doar la imagine.

Din punctul meu de vedere avem însă o problemă când punem pe primul loc părerea celorlalţi. Când ceea ce spun ceilalţi şi modul în care suntem văzuţi de ceilalţi ne fac să ne comportăm diferit.. superficial.. – „aici” avem o problemă.. iar “problema” este contagioasă pentru că tot mai mulţi români suferă de fiţe.

Răspuns: Apar mai multe pătrate în pagina 360.. care din ele?

Friday July 13, 2007 - 11:07am (EEST)

Psych…

sunt complet de acord..cand faci ce faci pt persoana TA si satisfactia TA si increderea TA in tine,nimic din ce faci nu se numeste fitza...si daca unii oameni se simt atrasi de persoana ta e foarte bine.dar nu inseamna ca faci ce faci tocmai ca sa atragi atentia lui x sau y,atunci vei trai modelandu-te dupa cei din jur si cum vor ei ca tu sa fii.
ai dreptate,toate patratelele sunt la fel si nu inseamna nimic interesant.doar forme geometrice

Friday July 13, 2007 - 01:39am (PDT)

Clemy

Intrebare: Tu esti fitzos?

Monday July 16, 2007 - 07:26pm (EEST)

mariu…

Răspuns: Cât de fiţos sunt dacă:

-ţin la confort şi la imagine (într-o oarecare măsură),
-sunt interesat dar nu afectat de părerea celorlalţi,
-nu am obsesia brand-urilor dar prefer calitatea,
-privesc moda doar ca pe "o artă",
-pentru mine "ultimele" tendinţe au rol informativ,
-prioritate au: 1 utilitatea; 2 calitatea; 3 design-ul,
-nu îmi place să ies în evidenţă dar nici nu mă abţin?

Tuesday July 17, 2007 - 01:12am (EEST)

Iöne

M-ai pus pe ganduri. Incepusem sa ma intreb: Eu am fitze??? Si desi am si eu fitzele mele de care incerc si nu reusesc mereu sa scap, m-am linistit dupa ce am citit, mai ales dupa ce nu m-am regasit in primul paragraf (nu am par sintetic, ochi vineti, unghii lungi, zambet fermecator..sa ma chinui si nu-mi iese..n-am masina, oglinda in dormitor sau in poseta..n-am poseta defapt)...e bine...mai am o sansa. Doamne ajuta..

Monday September 24, 2007 - 06:12pm (EEST)

Anouk

Foarte tare blogul tau! Si mai grav e ca ai dreptate in ceea ce zici...Ne umplem de fitze pe zi ce trece si pierdem esentialul din noi. Vorba Parazitilor: "Nici in visele mele nu vedeam mii de perechi de Nike sa danseze pe manele!" -:

Thursday October 11, 2007 - 05:36pm (EEST)

AnDrA

depinde...poate k cineva care isi permite sa se duca la film la Mall are "fite" in ochii cuiva care nu are bani nici pentru mancare...trist, dar unii isi permit lucruri pe care altii doar le viseaza

Thursday May 8, 2008 - 12:29pm (PDT)

mariu…

Să înțeleg de la tine, AnDrA.. că fițele nu există și că sunt doar o plăzmuire a celor care ”nu au bani nici pentru mâncare”?
Ai o opinie nouă și extrem de interesantă..

Totuși.. din punctul meu de vedere ”a merge la un film în mall” nu este o fiță.
La fel ”a nu avea bani pentru mâncare” sau ”a avea bani pentru a face lucruri la care alții doar visează” - nu au legătură cu fițele.

Există oameni care își pot cumpăra cam tot ceea ce își doresc și care probabil ”fac lucruri la care alții doar visează” dar care NU simt nevoia să își demonstreze superioritatea.
Gândește-te la Bill Gates sau la Ingvar Kamprad.. eu zic ca au bani pentru un film în orice mall din lume și cu toate acestea nu au fițe. Nimeni nu poate spune despre un om cu o avere de zeci de miliarde de euro care conduce un Volvo că are fițe.
Chiar și în România, există oameni care ”își permit lucruri la care alții doar visează” dar care nu se zbat pentru mediatizare și care nu aspiră la modele de genul Irinel Columbeanu sau Gigi Becali.

ÎN CONCLUZIE poți să ai bani și fără să ai fițe.. sau reciproca.. poți fi sărac si să suferi de fițe.
Cunosc oameni care locuiesc într-un apartament de bloc și care au mașini ce depășesc valoarea apartamentului în care locuiesc. Nu pot spune despre astfel de oameni ca sunt bogați dar iți pot spune fără rezerve, că din punctul meu de vedere.. suferă de fițe.

Friday May 9, 2008 - 12:06am (EEST)

Articole mai vechi:

Un Spam de la Mine

2008-09-05T17:13:00.006+03:00

Antologie de Spamm-uri

Acest mesaj nu poate fi trimis (dintr-o bucată) pe yahoo messenger:

Neatza All!!! (mass):

___1. Se împlinesc 2 ani de când Ionuţ, zis şi Rareş are nevoie urgentă de sânge. Se află şi acum pe patul de spital, cu perfuzia goală în vene, în aşteptarea unei doze de sânge grupa AB 4.

Te implor dă mai departe!! Este un băiat de aur 24 K, părinţii lui sunt disperaţi şi îi puteţi suna URGENT!!! până în anul 2014 la 0712345678.

___2. ID-ul "inocentzia69" este un virus, nu daţi allow, o să blocheze antivirusul, o să vă prajească pc-ul, o să vă cadă netu', curentul, apa, gazele, păru' etc.

___3. Gheorghe şi Agripina se plimbau pe islaz. Ea îi spune lui că nu îl mai iubeşte şi că vrea să plece în Italia şi să se mărite. El îi da ei un bilet.. În acel moment începe o ploaie torenţială, Gheorghe este trăsnit şi moare pe loc. Agripina desface biletul şi citeşte: „Fără dragostea ta aş muri!” Ce drăguutzzz.... dă-l mai departe!!

___4. În această dimineaţă la ora 03:41:35 a încetat să mai respire bunica lu’ Popescu Gheorghe Gelu din comuna Hodorogu din Vale, în urma... bolilor venerice. Sincere şi eterne regrete.. dă-l mai departe!

___5. În ziua de Sâmbătă 7 iulie la 2 minute şi 3 secunde după ce vă uitaţi la ceas (noaptea) timpul, data şi anul vor arăta exact aşa:

06:06:06 07/07/07 beliţi ochii la cifre, un moment ca acesta are loc o data la zeci de mii de ani şi este recomandat să vă uitaţi la lună stând într-un picior.

___6. În sfârşit a venit şi ziua de mii de ori anunţată de "Diana - Director of Yahoo" şi de "Jay Rusell - Yahoo Chairman" azi or sa descotorosească de messengerul gratuit, scopul lor este de a pierde milioanele de $$$ din contractele de publicitate.
Tu eşti salvat pentru că ai primit acest spam de la mine,
restu' omenirii o să plătească 99,99$ /h pentru a intra pe mess.

___7. Spune-mi sincer ce crezi despre mine:
1.Eşti cool (ai poză cu maşina la avatar şi trimiţi mesaje tâmpite care nu interesează pe nimeni),
2..
...10.Hai să ne... (ee oprim aici).

___8. Dacă nu trimiţi acest mesaj mai departe jur ca nu ai suflet:
un copil are nevoie de ajutorul tău, mai are maxim 70 de ani de trăit, nu mai este timp! are nevoie acum! de o infuzie monetară, orice sumă, fie ea cat de mica (toţi banii tăi) îl poate salva. Trimite acest mesaj la min. o mie de persoane, pentru fiecare mesaj trimis copilul va primi de la Yahoo şi Aol 10.000$ şi o rază de.. speranţă.

___9. "Ana are mere" Trimite acest mesaj la toţi din lista ta, “apasă” ctrl +D+E -ALT, strânge din dinţi şi îţi va apărea numele persoanei iubite pe monitor, la status.........e pe bune........ e super fază
- mulţi puşti şi multe puştoaice şi-au unit destinele în urma acestui masaj.
în cazul în care, pe monitor, la status apare numele mamei dvs. repetaţi procedeul.

___10. La final o dedicație specială:
-pentru Dl. Firicel, care tot donează GRATIS!!! de câteva luni, PROTEZE si GHETUTE ORTOPEDICE ptr.copil 2 ani cu probleme (fractură de penis)
-pentru toți maneliștii din lista mea de mess.. care dau mass-uri fără număr
-și pentru cei care trimit mass-uri anti-mass:
un mesaj clasic din folclorul vostru:
"Foaie VerdE P*li belite.. NU MAI DAȚI MASS-URI TÂMPITE!"

TE ROG CITEŞTE-L!! Azi dimineaţă când am vorbit cu Dumnezeu ţi-am pus o pilă: „Doamne ai grijă de persoana care citeşte aceste spam-uri. Iubirea mea pentru această persoană este un ocean planetar, dulce şi amar, alfa şi omega“. Dacă trimiţi acest mesaj la toţi x 2 din lista ta + tot neamu' tău de la maimuţă'ncoace - ceva bun ţi se va întâmpla azi!, ceva ce aşteptai de mult… şi bine!

Bye All!!! - am iesit (mass)

Cel mai vechi articol:

Conceptul Autohton “FĂRĂ NUMĂR”

Conceptul Autohton “FĂRĂ NUMĂR”

2008-09-05T16:54:00.004+03:00

La prima citire par două cuvinte inofensive, ieşite din uz, ce au fost rostite cândva, în ritmuri de manea, de multe ori.. prea multe ori.. FĂRĂ NUMĂR!

“Hai cu maneaua..”

Te gândeşti că nu mai sunt în actualitate, că epoca bravilor noştri concetăţeni de etnie rromă, care conduc “h”afaceri şi “învârt bani grei de’ poa’ să te îngroape în ei” – a apus. Că nu mai vezi o burtă bronzată revărsându-se peste volanul cu însemne germane şi că de mult nu mai auzi prin geamul fumuriu, deschis pe jumătate, un ritm care să mişte lanţul de aur “ce atârna greu” la guşa manelistului autohton.

Probabil trec acum neobservaţi., cu geamul închis, sătui să tot îngâne.. “am bmw-u’ seria 7 cu numele meu pe acte”, sătui chiar de bmw-u’ care azi are şi număr, obişnuiţi deja cu auru’ greu de la gât, care de acum nici nu mai iese în evidenţă.

Vă bucuraţi că au “răguşit”? Probabil îi lasă cu bună intenţie pe puştii romani din mediul rural să deschidă ei geamul cu “autocolant” fumuriu de la Logan şi să facă ei acum ce au văzut odată la “barosani”.. Îi lasă acum pe ei să îşi schimbe tricourile maronii inscripţionate “de puta madre” cu tricouri negre pe care acum scrie “mafia”, că de.. acum sunt destul de “shukari” să-l aculte pe Guţă şi pe copii lui, care între timp au crescut mari.

Ne gândim că “bulibaşa” a răguşit, că piranda lui s-a întors în piaţă la flori iar puradeii s-au împărţit din nou în 2 tabere, jumătate la semafoare, jumătate în metrou.. Aşa sa fie? Nu! Vă scriu sigur, asta nu este familia bulibaşei, iar bulibaşa nu este unic. Ei nu cânta ci ascultă, ei nu vând ci cumpără.. „vă cumpără pe toţi!”..

Versiunea Cizelată

Conceptul FĂRĂ NUMĂR abia acum părăseşte vila cu turnuleţe si se desprinde din sânul familiei care i-a dat naştere pentru a-şi crea o educaţie.

De acum acest concept a intrat in familiile intelectualilor români, a intrat cu smerenie şi modestie, fără să îşi strige numele, a intrat pe ritmuri de Bach, Mozard, Vivaldi.. îl plictiseşte îngrozitor aceste ritmuri lipsite de versuri, însă daca îl întrebi iţi va spune ferm că le adoră.. că îl inspiră.. că nu îl înţelegi.. că aceasta este adevărata muzică!

Un concept mult schimbat, în haine scumpe şi cu un vocabular elevat, un concept cizelat care indiferent cât a evoluat şi-a păstrat năravurile. Năravuri pe care azi le numim vulgare ci nu perverse ca în „vremurile bune”. Tot azi, puţini îi mai pronunţă numele, cu toate că tot mai mulţi îl au în suflet. Conceptul FĂRĂ NUMĂR a intrat cu subtilitate şi naturaleţe în sufletul românului, a pătruns lent şi sigur, pe nesimţite, fără să îşi anunţe gazda, pentru a o asista în permanenţă.

Am scris despre acest concept într-un proiect cu numele “Brand-ul şi Riscul de Imagine în Economia Românească”, sigur.. nu am pomenit de originea conceptului, însă am prezentat tocmai versiunea cizelată a acestuia :

Fie un segment al populaţiei cu venituri medii şi mari în plină expansiune care este de multe ori dispus să facă sacrificii pentru a se afişa în cele mai noi autovehicule, cu cele mai scumpe telefoane mobile şi purtând numele celor mai celebre creaţii vestimentare. Acesta este un segment specific pieţei româneşti, un segment capabil să achiziţioneze un automobil al cărui preţ să egaleze preţul apartamentului în care locuiesc sau să achiziţioneze un telefon mobil al cărui preţ depăşeşte valoarea salariului pe care îl primesc.

Pentru această categorie de consumatori eticheta reprezintă factorul de împlinire materială şi socială, iar aceasta trebuie să fie neapărat Ferre sau Versace; BMW sau Audi, următorul criteriu de selecţie este preţul: acesta trebuie să fie cât mai mare, de 2, de 3, sau chiar de 20 ori mai mare, în comparaţie cu brand-urile fără renume.

În ceea ce priveşte preţul, cantitatea sau volumul produselor, românii au dezvoltat un concept, care capătă din ce în ce mai multă amploare, acesta este conceptul: “fără număr”, pe baza acestui concept mulţi români doresc să se deplaseze în autovehicule de teren sau S.U.V. cu toate că, de multe ori spaţiul oferit de acest tip de vehicule este utilizat doar pentru transportul poşetei (evident, Prada) şi al cumpărăturilor iar dotările tehnice caracteristice off-road sunt exploatate mai mult în oraşe decât în zone montane, acest concept se manifestă la orice nivel al pieţei româneşti de la confecţii până la piaţa de imobiliare.

Având în vedere tendinţele şi aspiraţiile acestei categorii de consumatori care este in plină expansiune şi a cărei sete pentru lux este rareori şi doar temporar satisfăcută, riscul de imagine capătă noi valenţe pentru companiile ce deţin un brand suficient de puternic încât să pătrundă în acest rai al investitorilor, acestea trebuie să urmărească în permanenţă noile tendinţe şi să se asigure că preţurile produselor sau serviciilor rămân superioare companiilor concurente, pentru a păstra şi a alimenta imaginea unui brand ce inspiră putere, lux, bogăţie, privilegiu ş.a.

Reflex Necondiţionat

“Fără Număr” nu este rezervat doar unei categorii sau doar unei clase sociale. V-am prezentat părinţii conceptului în introducerea blog-ului şi adepţii de clasă în frazele anterioare, însă acest concept ne afectează pe toţi fără intenţie. Îl putem compara cu un reflex necondiţionat care nu se manifestă fizic dar care îşi lasă amprenta în ceea ce facem, în ceea ce spunem, în ceea ce cumpărăm, în ceea ce vrem să părem în ochii celorlalţi şi în ceea ce nu vom fi niciodată.